Cand ne jucam de-a caracterul

Revin cu un articol scurt despre caracterul oamenilor si despre cum putina faima te poate schimba imediat, dezvaluind advaratul caracter. Mi-am cam pierdut exercitiul, asa ca sper ca articolul sa fie suficient de coerent 🙂

Scriu acest articol dupa o mica discutie pe care am avut-o cu un “prieten”, al carui nume adevarat nu o sa-l dezvalui aici, pentru scopul nu este sa-i creez o imagine negativa, desi pentru persoana respectiva nu mai sunt acum suficient de valoros. Acum are alti prieteni, mari bloggeri si crede ca acestia il pot ajuta mai mult. Poate seman cu un “Perfu” al zilelor noastre, dar momentan nu functionez chiar la 100% din capacitate , dupa o noapte cu doua ore de somn si treaz de la 7 dimineata, cand mi-a sunat telefonul, la care am raspuns ca prin vis.

Acum vreo 3-4 ani, cand inceput sa scriu pe bloguri incepusem sa dezvolt o oarecare pasiune pentru scris. Imi placea ce faceam, si scriam constant. Astfel, am fost abordat de anumite persoane care doreau sa-i promovez si am reusit sa strang o mica comunitate in jutul blogului. Mica ce-i drept, dar de incredere, cu oameni simpli si fideli, care vizitau blogul si comentau constant la articolele mele. Printre aceste persoane se afla si “Aripel” – asa o sa-l numesc, pentru a nu dezvalui identitatea lui reala.

A venit la mine aproximativ cu vreo 2 ani in urma, rugandu-ma sa ii pun un link la mine pe blog sa-l ajut sa devina si el putin mai cunoscut. M-am uitat putin peste blog-ul lui si am acceptat. In timp, blog-ul lui s-a dezvoltat destul de mult si a ajuns chiar mai vizitat decat al meu. “Bravo baiatu’!”, m-am gandit. Uite ca te-ai tinut de treaba si ai reusit!

De fiecare data cand mi-a cerut ajutorul pentru vreun concurs de blogging sau orice altceva, l-am ajutat. Avand alte prioritati, studii, job etc., am ramas putin in urma cu blog-ul si m-am gandit sa cer ajutorul lui Aripel. Nu am vrut mare lucru, doar putina promovare pe blog-ul lui, practic, mi-ar fi returnat favoarea pe care i-o facusem cu ceva timp in urma. M-a refuzat ferm, spunandu-mi ca sunt prea mic. Am ramas uimit, desi aveam o parere buna despre el, chestia asta mi-a schimbat total parerea despre Aripel.

Poate o sa par frustrat ca Aripel nu a vrut sa ma ajute. Nu nu asta e problema, ci caracterul personajului respectiv. Sa zicem doar ca ajungi undeva sus si de acolo nu-i mai bagi in seama pe cei care te-au ajutat la inceput si care ti-au oferit suportul necesar pentru ca tu sa poti ajunge “tot mai sus” :). Asta am incercat sa ii explic si lui in vreo 10-15 minute de discutie in care el o tinea pe a lui cu faptul ca el a trecut la “next level”. Sper ca macar sa-si dea seama ca greseste gandind in felul asta si ca in locul linkului ala amarat poate fi o situatie mult mai importanta.

Da’ bine, cam asa sta treaba si sper c-ati inteles ca eu prin articolul asta am urmarit doar sa povestesc putin despre genul de persoane ca Aripel si sa le deschid putintel ochii. Acum fug la somn ca deja-s prea obosit.

Hai to mai sus! 🙂 http://youtu.be/iXvkhA2WBQI

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *